Show

Show stand-up
comedy&parody

SPITALU'9 comedy

Promo
  • 11 mai – Curtea de Arges, Casa de Cultura, ora 19.00


Grupul Vocal
“Rapsozii Argeşului”

Rapsozii

Ansamblul “Argeşul”

Cornelia şi Lupu Rednic

  • 12 mai – Curtea de Arges, Casa de Cultura, ora 18.00


Rapsozii Argeşului PDF Imprimare Email
Rapsozii

   

Am pus condeiul să însăileze cele ce urmează pentru a da glas bucuriei pe care mi-o prilejuieşte cea mai nouă formaţie activând la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu " din Cetatea Meşterului Manole – grupul vocal bărbătesc Rapsozii Argeşului, valoros pentru noi şi pentru mişcarea de amatori din acest perimetru de vieţuire şi cultură a neamului.Istoria colectivului iubitor de cântec folcloric pur, neîntinat, nefardat, autentic, neprelucrat, începe cu doi ani şi aproape jumătate în urmă – în iunie 2007. Mă găseam cu principalii interpreti ai grupului, Gheorghe Iordăchescu şi Graţian Bădescu (colegi de pasiune şi artă). Primul născut în Şuici iar al doilea în Arefu, două zone încărcate de folclor autentic. Împreună cu cei doi am decis să dăm drumul unei asemenea formaţii. Uşor de zis, mai greu de făcut, mai ales că ambiţiile noastre erau foarte mari.

             Plecam de la „negativele” muzicii pe care o interpreta prietenul Gheorghe Iordăchescu: am început cu doar cinci melodii. Numele grupului l-am ales inspirându-mă de pe internet (ce-ţi este şi cu tehnologia asta), dar având în vedere specificul formaţiei şi repertoriul acesteia. Menţionez, că fiecare dintre cei doi făcuseră parte ani întregi din Ansamblul nostru folcloric „Argeşul”, pe câtă vreme Codruţ Scurtu era solist al Corului nostru „Orfeu”. Subliniez că „Rapsozii Argeşului” au participat la Zilele Casei de Cultură „George Topârceanu”, la Zilele Municipiului Curtea de Argeş, Sărbătorile Argeşului şi Muscelului, precum şi ale unor localităţi rurale din judeţ. Numai anul acesta, formaţia a susţinut zece ieşiri pe scenă şi a avut dese prezenţe la radio şi televiziune.

                  A realizat şi un CD, cu sprijinul Casei de Cultură şi al Consiliului Local, cu orchestra „Doina Oltului” din Slatina, la Drăgăşani, cu 14 piese din folclorul argeşean. Menţionăm că grupul vocal folcloric pune accent pe calitatea cântecelor şi a „zicerii” acestora; interpretul principal care serveşte melodia încă din 1973 – spre a exemplifica – nu concepea o asemenea realizare personală fără să includă în ea balada Radu lui Anghel şi Doina Topologului. De fapt, fiecare component al grupului poate fi şi este un bun solist, contribuind efectiv la întruchiparea unui adevărat mănunchi armonios de voci, închipuind un autentic grup valoros prin preţul pe care îl dă grijii pentru sunetul curat, nepervertit, neconvertit în vreun fel. Au demonstrat-o în apariţiile artistice pe scenele manifestărilor culturale numite – în plus, la Festivalul Internaţional de Folclor „Carpaţi”, ori la celelalte acţiuni la care grupul a fost invitat pentru a concerta.

                 Împreună cu soliştii numiţi mai sus îşi aduc obolul şi Vasile Niţescu (directorul Căminului Cultural din Căpăţâneni), Ion Grigorescu (şef de agenţie în „Asigurări”), Ionel Istvan Bărbulescu (elev), Tudorel Boeru (muzicant liber-profesionist), Doru Zamfir(muncitor),Mihai-Marian Ungureanu (elev); au „trecut” prin formaţie Codruţ Scurtu (profesor-diacon),Andrei Dode (muzicant liber-profesionist),Mitică Tavă (interpret de muzică populară) şi Andrei Baciu (muzicant liber-profesionist). Multe ar trebui spuse privind manifestările de profil ale Casei de Cultură „George Topârceanu” din Curtea de Argeş la care şi-a probat valoarea formaţia de mare calibru artistic.

                 Din cele organizate mai aproape în timp de cele relatate, subliniem concertul valoroasei noastre interprete Sofia Vicoveanca, împlinind 50 de ani de cântec (are în colecţie 94 de costume populare, printre alţii, de la Veta Biriş, Maria Ciobanu, Elisabeta Turcu-Preda, Liviu Vasilică, şi tot ce îi trebuie unei adevărate gospodine; a servit şi ecranul românesc – era împărăteasa din ecranizarea basmului Sarea în bucate; îi preţuieşte pe Maia Morgenstern, Gheorghe Dinică, Mircea Diaconu; o pasionează 289 florile – are aproape 140 de ghivece – lectura, călătoriile, împletiturile şi, evident, muzica bună de orice fel, precum şi poezia pe care o şi realizează, de altfel).


                 Revenind la „Rapsozii Argeşului”, menţionăm acum doar nouă din melodiile repertoriului pe care îl prezintă: Săbărelul, Spune, spune, pui de corb!, Argeşule, apa ta!, De n-ar fi ochi şi sprâncene..., Din Argeş, la Câmpulung, Cobor pe Vâlsan în jos, Trecui printr-o pădurice, Lele, alelei!, Sunt fecior de argeşean (regretatul solist şi om de spectacol Constantin Tică Sorescu asculta cântecul, în  ambianţa pe care a oferit-o MuzeulViticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, cu ochii umezi de bucurie şi emoţie). Astfel s-au desfăşurat lucrurile până acum. Ce o să fie vom vedea. Oricum, o să avem grijă neslăbită să urmeze numai bine. Despre asta vorbesc şi  planurile noastre mai mult decât ambiţioase.

                Grupul deţine în doar doi ani destule premii traduse în diplome, nominalizări şi trofee (la Cântecele Argeşului, la Festivalul  Internaţional de Folclor Carpaţi), în Argeş, dar şi în multe părţi ale ţării, fapte care pun în lumină pasiunea, devotamentul, valoarea, comuniunea cu folclorul şi colectivitatea, cu toate bunurile spirituale care fac faima, fala sa neîntinată.


ec. Cristian Mitrofan, Manager Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu "

 

 

 
Top